Intamplari personalitate

    Zvonurile potrivit cărora Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) va fi scoasă la vânzare i-a înfierbântat la maximum pe cei care-şi umflă conturile de pe urma afacerilor imobiliare. Perspectiva de a pune mâna pe imobile de sute de mii de euro contra unor sume ridicole sau, de ce nu, pe gratis, l-a scos din amorţeală şi pe Gheorghiţă Boţârcă, primarul din Topoloveni, care vrea să-şi completeze averea cu terenul şi clădirea SNIF Argeş.
Chiar cu riscul de a vă plictisi, suntem nevoiţi să facem câteva precizări de natură tehnică. Poate că ştiaţi, dar noi ne facem datoria şi vă amintim că SNIF este o societate de stat, de importanţă naţională, care are ca obiect de activitate prevenirea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor, cât şi buna funcţionare a sistemului de irigaţii. Paradoxal, în ciuda importanţei, SNIF este lăsată de izbelişte, ajungând în situaţia jenantă ca ANAF să-i blocheze conturile. Nu vrem să se înţeleagă că facem lobby pentru ca Fiscul să închidă ochii la datoriile pe care le acumulează agenţii economici, însă, în cazul de faţă, este vorba de cu totul altceva. Concret, se doreşte ca SNIF să fie scoasă la mezat, sub pretextul recuperării datoriilor. Dovadă că legea care prevedea ca SNIF să primească o perioadă de graţie de trei ani, în care să-şi revină din impasul financiar, n-a fost promulgată de către preşedintele Traian Băsescu. Gestul şefului statului nu este întâmplător, dacă ne gândim că, la nivel naţional, SNIF deţine în proprietate terenuri şi construcţii de peste o sută de milioane de euro. Inutil să amintim că în cazul unei privatizări forţate preţul imobilelor SNIF va ajunge, probabil, undeva la 10% din valoarea reală. Ca să ajungă la toată lumea, indiferent că e vorba despre parlamentari, primari sau rechini imobiliari.

În sediul din Curtea de Argeş s-au investit deja 3 miliarde

    Unda de şoc a ajuns şi în Argeş. Nu atât pentru faptul că Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a avut conturile blocate de Administraţia Financiară, cât pentru cele câteva imobile extrem de atractive. Este vorba despre câteva ateliere şi 9.000 de metri pătraţi de teren în comuna Piscani, sediul administrativ (P+2) şi 2.300 mp la Topoloveni, sediul din Curtea de Argeş (P+2), atelierele, halele şi 1.000 mp în Oarja, ateliere şi 2.000 mp în Catanele şi 2.000 mp în Stolnici. Logic, terenurile şi clădirile de care am amintit, dar mai ales perspectiva falimentului SNIF, i-au excitat la maximum pe băieţii deştepţi din imobiliare, care se şi vedeau proprietari ai unor imobile de sute de mii sau poate milioane de euro, plătind, graţie jocurilor făcute la nivel înalt, nişte sume ridicole. Ca să nu mai vorbim de faptul că, tupeu, nu glumă, unii ar fi vrut să pună mâna pe clădiri gata renovate, aşa cum este cazul sediului SNIF din Curtea de Argeş în care statul a investit în jur de 3 miliarde de lei. Noroc că de data aceasta zicala „dă-i românului mintea de pe urmă” a funcţionat, astfel că, simţind pericolul, Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a luat decizia deşteaptă de a trece clădirea din Curtea de Argeş în subordinea sa şi de a o transforma într-un centru de perfecţionare. Din informaţiile pe care le avem, la fel se va întâmpla şi cu imobilele de la Oarja, tot din considerentul de a le tăia elanul amatorilor de chilipiruri.

Baronul imobiliar Boţârcă intră în joc

Cea mai spectaculoasă şi, în acelaşi timp, încâlcită situaţie se întâlneşte la Topoloveni, oraş în care îşi are sediul SNIF Argeş. Spectaculoasă prin prisma faptului că aici este vorba despre circa 2.300 mp de teren şi o clădire (P+1), situate în spatele Primăriei, ceea ce reprezintă, să recunoaştem, o miză imobiliară deloc de neglijat. Încâlcită deoarece, n-ar trebui să vă miraţi, în toată afacerea şi-a băgat coada şi edilul oraşului, omniprezentul baron imobiliar Gheorghiţă Boţârcă. Acesta susţine că terenul pe care se află clădirea SNIF a fost revendicat atât pe Legea 18, cât şi pe Legea 247. Cine credeţi că a făcut asta? Aţi ghicit, este vorba de însuşi primarul din Topoloveni, care pretinde că Victor Coţoceanu, fratele bunicii lui Boţârcă, a fost proprietarul terenului cu pricina. „SNIF este o societate construită pe pământ colectivizat. Sunt nişte comunişti care n-au avut nici autorizaţie de construcţie. Actul de proprietate îl au în altă parte. Aici a fost proprietar un frate de-al bunicii din partea mamei şi eu mă număr printre moştenitori. De fapt, Victor Coţoceanu a avut aici, pe malul Cârcinovului, 2,5 hectare. Pe terenul lui s-au construit un parc şi nişte blocuri, care sunt ale oraşului, şi a mai rămas o limbă de pământ pe care o vrea SNIF-ul. O să-i dăm în judecată, pentru că este inadmisibil ca statul român să scoată la vânzare un pământ care este al tău. Am tolerat 18 ani, dar acum nu mai merge. Dacă s-ar face acolo o grădiniţă, dacă ar rămâne de utilitate publică n-aş mai avea nimic de obiectat. Dar nu pot să fiu de acord ca statul să-mi vândă pământul. Vă spun eu că au stabilit deja un preşedinte care să lichideze SNIF”, a explicat filantropul primar Boţârcă, fără a uita să întrebe „da’ ce mi-aţi mai pregătit voi, ăştia, de la Jurnalul? Nici n-ar trebui să stau de vorbă cu voi”.

Şeful SNIF Argeş îl contrazice pe primarul Boţârcă

    L-am sunat şi pe inginerul Ion Tureac, inspectorul şef al SNIF Argeş, care a respins argumentele aduse de Gheorghiţă Boţârcă. „Noi avem acte de proprietate în regulă şi nu ne interesează ce spune primarul. Priorităţile noastre sunt cu totul altele. Lucrăm la un plan de privatizare pe care trebuie să-l trimitem ministrului, nu ne preocupă ce spune unul sau altul”.

Neluţu DINU
(Jurnal de Arges 10 octombrie 2007)